Service calculatoare Constanta
Orasul se afla in sud-estul tarii, avand iesire la Marea Neagra.
Constanta a fost fondat în urma colonizarii grecesti a Pontului Euxin de catre colonisti greci din Milet în secolele VII-V î. Ch, sub numele de Tomis. Acestia au gasit pe aceste locuri o asezare getica, noul oras ajungând la nivelul unui polis de abia în secolul IV-III î. Ch. Port folosit de greci pentru comertul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciti si celti), Tomis înfloreste urbanistic din secolul III î. Ch. Începând cu secolul I î. Ch., Tomisul intra în vizorul romanilor, care devin stapânii acestor meleaguri din sec I d. Ch. În acest timp, mai precis între anii 8-17 d.Hr si-a gasit exilul poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care si-a petrecut ultimii opt ani din viata. Orasul rezista vremurilor tulburi din secolele III-IV d.Hr., secole presarate de numeroase invazii barbare, si devine resedinta provinciei Scythia Minor.
Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios crestin, crestinism cu origine apostolica datorat sfântului apostol Andrei. În aceasta perioada, confruntata cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tatarii si turcii), portul Tomis este numit în izvoarele bizantine si italiene Constantia, denumire data de Constantin cel Mare (274-337) în onoarea surorii sale Constantia. Din sec. XV pâna la sfârsitul sec. XIX, Constanta intra în componenta imperiului otoman, dupa ce în secolele X-XIII a fost un important port, mai ales sub influenta genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez.
În urma Razboiului de independenta din 1877-1878, la Congresul de la Berlin, provincia dintre Dunare si Marea Neagra a revenit României. Prin aceasta a început dezvoltarea urbanistica a Constantei si a Dobrogei în general. Totodata au fost luate masuri de românizare a provinciei, locuita la acea vreme în majoritate de turci si de tatari. Dupa construirea Podului de la Cernavoda între 1890-1895, de catre Anghel Saligny, s-au pus bazele Serviciul Maritm Român si s-au deschis linii maritime catre Istanbul. Portul se dezvolta între 1895-1909, Serviciul Maritim Român având linii catre Constantinopol, Prieu, sau chiar Rotterdam. Dupa perioada nefasa a Primului Razboi Mondial, Constanta prin portul sau devine cea mai mare concentrare de forta de munca, 70% din traficul maritim tranzitând portul.
În 1910 populatia era de 12.725, din care doar jumatate erau români, în oras traind în continuare importante comunitati de turci, armeni, evrei, bulgari si greci. La ultimul recensamânt, în Constanta locuiau peste 300.000 de persoane, majoritatea fiind români. Minoritati importante sunt turcii, tatarii, armânii, armenii si grecii.
Evenimente
4200 î.Hr.-3700 î.Hr. - Primele aşezări umane, din neolitic, atestate de descoperirile de la Hamangia.
2500 î.Hr. - Este fondat Tomis de către coloniştii greci din Milet.
657 î.Hr. - Negustorii eleni intemeiaza cunoscutele apoikiai (colonii) la Histria, in anul celei de-a XXXI -a Olimpiade, la Callatis (Mangalia), la Tomis şi in alte puncte litorale favorabile lor.
260 î.Hr. - Un eveniment, relatat de istoricul Memnon din Heracleea Pontica, atestă importanţa Tomisului, disputat pe de-o parte de Histria şi Callatis, coalizate, pe de alta de Bizanţ.
72 î.Hr.-71 î.Hr. - Guvernatorul Macedoniei, Marcus Terentuis Verro Lucullus, realizează o expediţie pe ţărmul vest-pontic, stabilind aici garnizoane romane.
62 î.Hr.-61 î.Hr. - Răsculaţii greci îi înfruntă pe romani sub zidurile Histriei. Aici, proconsulul Macedoniei, C. Antonius Hybrida, cunoaşte poate cea mai ruşinoasă înfrângere suferită cândva de un general roman.
55 î.Hr.-54 î.Hr. - Burebista reuşeşte să integreze statul sau în toate cetăţile vest-pontice, de la Olbia în nord (la gurile Bugului), până la Apollonia (Sozopol) în sud (în Bulgaria).
29 î.Hr.-28 î.Hr. - O invazie a dacilor şi bastarnilor în sudul Dunării este respinsă de proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus.
9-17 - Fiu al Sulmonei, poetul Ovidiu îşi va afla la Tomis a doua patrie.
170 - Pacea romana va fi tulburată, însă, de atacurile costobocilor şi, la mijlocul secolului următor, de incursiunile războinice ale geţilor, în alianţă cu carpii, cum aflăm în Zosimos.
270 - Se fac eforturi pentru refacerea zidului de apărare.
369 - A fost sacrificat episcopul Betranion (Vetranion) care, în conflict cu împăratul Valens, apară acerb ortodoxismul.
381 - A fost sacrificat episcopul Cherontius (Terentius), la Sinodul II ecumenic
585 - Atacurile slavilor, cutrigurilor şi avarilor, sunt urmate de pătrunderile, pe uscat şi pe apă în peisajul tomitan.
679 - Bulgarii veniţi la Gurile Dunării de pe Volga înfrâng oştile lui Constantin IV Pogonatul (668-685) şi, sub conducătorul lor, Asparuch sau Isperich, întemeiează un stat în Bulgaria de azi, cu capitala la Pliska.
1318 - În cel mai vechi portulan cunoscut, acela al lui Petro Visconti, se află înscrisă şi Constanza
1374 - Este menţionat în confruntare cu genovezii, Dobrotici se consideră protectorul porturilor de la Mare şi Dunăre
1388-1390 - În cursul confruntărilor, atât succesorul lui Dobrotici, Ivanco, cât si ţarul Sisman, de la Vidin, pier în luptă.
1417-1419 - Companiile otomane în Dobrogea, cu tot caracterul lor de expansiune brutală, n-au asigurat stabilitatea administraţiei turceşti aici.
1476 - Mehmed al II-lea traversează Dobrogea, conform izvoarelor turceşti, fără rezistenţă.
1484 - Ultimele puncte de opoziţie, cetăţile lui Stefan cel Mare, Chilia şi Cetatea Albă, aflate la Nordul Dobrogei sunt cucerite de Baiazid al II-lea.
1585 - Călugărul italian Mancinelli descrie Constanţa ca pe un catun, unde fusese pe vremuri frumosul oraş Constanta, din ale carui urme (vestigii) un oarecare turc bogat, cautand comori, pusese sa se sape sub lespezi de marmura.
1822 - 1828 turcii ridică fortificaţii pe faleza înaltă a oraşului, favorizaţi de poziţia strategică şi de existenţa vechilor ziduri din antichitate;
1829 în urma păcii de la Adrianopole, armatele ruseşti în retragere, dinamitează fortificaţiile Constanţei, distrugând şi o mare parte din oraş,
1860 se inaugurează linia ferată care unea Cernavodă de Constanţa, construită de societatea britanică Danube and Black Sea Railway Co. Ltd.
14/15 noiembrie 1878 - instalarea administraţiei româneşti în Dobrogea.
1887 - Inaugurarea statuii lui Ovidiu, executată de sculptorul italian Ettore Ferrari
1895 - Este inaugurat podul Feteşti-Cernavodă-Constanţa, care a fost construit după planul inginerului Anghel Saligny.
1897 - Se creează Cercul literar Ovidius, cu participarea publicistului Petru Vulcan.
1896-1909 - Portul trebuia redimensionat, adaptat noilor cerinţe, mai mari, mai complexe, mai apropiat de inimă şi de nevoile României neatarnate. Se pune piatra fundamentală a portului în prezenţa Regelui Carol I.
1910 - Se organizează turnee artistice cu participarea unor mari actori: Matei Millo, I.D. Ionescu, C. Nottara, P. Liciu, N. Leonard, Aristizza Romanescu, Gr. Manolescu cu spectacole la sala Elpis şi Cazinou.
8 februarie 1916 - George Enescu îşi începe seria concertelor la Constanţa.
Administratie
Orasul are o suprafata administrativa de 1.121,66 km˛ la care se adauga o plaja de 6 km si principalul port al României la Marea Neagra, cu 3.182 ha (uscat si acvatoriu).
Primarul municipiului este Radu Stefan Mazare (din anul 2000).
